Chalazion (salazion) este o umflătură fermă și, uneori, dureroasă pe pleoapă, cauzată de obstrucția unei glande meibomiene (denumită și Glanda Meibomius). Glandele meibomiene sunt glande sebacee situate în grosimea pleoapelor, responsabile de componenta lipidică (uleioasă) a filmului lacrimal, care împiedică evaporarea rapidă a lacrimilor.
Meibomită = inflamația marginilor pleoapelor și/sau disfuncția glandelor meibomiene, cu îngroșarea secreției lor.
Ochiul uman este în permanență expus mediului înconjurător. Radiațiile din întreg spectrul, temperatura și umiditatea aerului, particulele de praf și agenții infecțioși, precum și diverși agenți chimici, pot perturba echilibrul fizic și biochimic al suprafeței oculare. În mod normal, filmul lacrimal (strat subțire format din apă, mucus și ulei) asigură hidratarea și curățarea ochiului, precum și alunecarea pleoapelor la clipire.
Componentele lacrimii sunt produse de glande situate la nivelul mucoasei oculare, al conjunctivei și în grosimea pleoapelor. Prezența componentelor apoase, mucinoase și lipidice conferă lacrimii proprietăți de emulsie (amestec stabil de apă și grăsimi) și o face mai puțin predispusă la evaporare rapidă.
De ce apar chalazionul (salazion) și meibomita: factori și mecanisme
Odată cu înaintarea în vârstă, scad forța mușchiului orbicular al ochiului și eficiența golirii glandelor meibomiene la clipire, deși tocmai aceste glande produc componenta lipidică a lacrimii. Un alt factor care îngreunează evacuarea secreției este creșterea vâscozității ei, legată direct de hidratarea organismului și de funcționarea tractului gastrointestinal, în special de starea ficatului (litiază biliară, modificări distrofice), precum și de prezența unor afecțiuni sistemice, cum ar fi diabetul zaharat, disbioza intestinală sau infestările parazitare. Toate acestea pot favoriza blocarea orificiilor glandelor meibomiene și apariția meibomitei și/sau a chalazionului (salazionului).
Tratament și îngrijire: de la igienă la excizie
În stadiile incipiente ale tulburării de drenaj, tratamentul local poate include masajul glandelor meibomiene: după un compres cald, se aplică presiune cu pulpa degetului pe marginea pleoapei, de-a lungul liniei de implantare a genelor, pentru a fluidiza și mobiliza secreția. Ulterior, marginea pleoapelor se curăță cu șervețele speciale pentru igiena pleoapelor, pentru a reduce încărcarea microbiană și a menține deschise orificiile glandulare.
Dacă pe pleoapă s-a format deja un chalazion (salazion) — adică obstrucția unei glande meibomiene, o formațiune densă și dureroasă —, inițial, medicul indică un tratament antiinflamator sub formă de picături sau unguent. Dacă răspunsul este insuficient, se poate efectua injectarea preparatului „Diprospan” (glucocorticoid cu acțiune prelungită) în grosimea leziunii, pentru a-i reduce dimensiunea. Metoda radicală și, cosmetic, cea mai eficientă rămâne excizia chirurgicală a leziunii împreună cu capsula și conținutul. Îndepărtarea se poate face pe partea conjunctivală sau prin pielea pleoapei; în ultimul caz, se aplică suturi care sunt îndepărtate după aproximativ o săptămână.
Ați observat simptomele descrise? Adresați-vă medicului oftalmolog. Programați-vă la clinica noastră sau sunați pentru un consult de urgență: 0792 010 607 pentru Clinica noastră din Ploiești sau 0741 016 316 pentru Clinica noastră din Voluntari
